To lobby or not to lobby

Ista-i intrebarea!

Daca nu aveti de gand sa depuneti un proiect pe Tineret in Actiune pentru care sa primiti mai multi bani de la anu' sau nu le doriti altor ONGuri sa fie mai bine finantate pentru proiectele pe le vor castiga, atunci raspunsul este simplu: NOT TO LOBBY!

Daca va doriti insa un buget mai "acoperitor" pentru proiectele voastre sau ale ONGurilor de "suferinta" poti face un gest mic care ar putea avea insa beneficii mari! Nu doare si nici nu dureaza decat cinci mintute! Trimite o scrisoare de suport prin care sa convingem oamenii de la Bruxelles ca este nevoie de bugete decente pentru proiecte mai bune!

Pentru detalii si link catre scrisoare, vezi: http://www.anpcdefp.ro/forum/viewtopic.php?t=2549. Termenul limita pentru trimiterea scrisorii este 7 noiembrie!

Mesaj preluat de pe YiA_RO@yahoogroups.com, eurodesk_info@yahoogroups.com, expeditor Andrei Popescu, andrei.popescu@anpcdefp.ro

Andrei Colojoara - Noile tehnologii si educatia

De maine voi participala cel de-al II – lea Seminar Naţional al Cercetării Sociale de Tineret, organizat între 26-29 iunie, 2008 la Moireni, si ma gandeam ca ar fi interesant sa postez, pe scurt cateva idei din lucrarea pe care urmeaza sa o prezint. Sunt 100% deschis la discutii si de ce nu, la critici :). Lucrarea despre care o sa vorbesc se numeste Impactul noilor tehnologii asupra educaţiei, temă subsumată cercetărilor in extenso pe tema “Stiluri şi traiectorii de viaţă”. Am ales această temă deoarece cred că rolul noilor tehnologii în procesul educaţional este un factor esenţial, iar tehnologiile informaţionale influenţează în mod profund acest proces prin introducerea unor noi metode de organizare şi dezvoltare în special în domeniul creativ.

Pentru multă vreme, mijloacele de comunicare au fost considerate doar ca simple canale neutre de transmitere a unor mesaje. Vizualul nu a fost în întregime disociat de tactil în faza de manuscris a tehnologiei alfabetice, ci doar după apariţia tiparului. Acesta favorizează explicitul, uniformul şi secvenţialul în toate domeniile: economie, artă, ştiinţă sau învăţământ. Cartea portabilă, uniformă, ajunsă la îndemâna oricui, face posibilă, printre altele operaţia examenelor centralizate, născute din accesul la învăţătura descentralizată (Wordsworth). Aceasta are asupra individului efecte aperant contradictorii: pe de o parte îl izolează în faţa textului tipărit, iar, pe de altă parte, contribuie la constituirea de grupuri de mari dimensiuni prin intermediul limbilor naţionale. Conformismul individual devine un ţel explicit al politicii educaţionale promovate în această perioadă.

Fenomenul este surprins şi de Edgar Friedenberg, în studiul „The Vaneshing Adolescent”, în care formarea americanului în liceu conduce la uniformizare prin renunţarea la diferenţe. Conflictul alienant între conformism şi dorinţa firească de autodefinire specifică vârstei este mascat de „un fel de voie bună instituţionalizată” căreia i se sustrag doar cei cu un ego mai puternic ce vor încerca gesturi de revoltă, de nesupunere, care nu pun însă în pericol sistemul.

Schimbările ce se produc la nivelul formelor de percepere şi judecată privesc în primul rând actul educativ, învăţarea, adaptarea la noile condiţii cu tensiuni şi traume cât mai reduse. Introducerea şi extinderea utilizării noilor media trebuie pregătită din cît mai multe puncte de vedere. O lume marcată de inegalităţi şi diferenţe este acoperită de o reţea unitară de comunicaţii prin intermediul mijloacelor electronice.

În teoretizările asupra edificării societăţii informaţionale se face tot mai frecvent distincţia între aşa numitele „industrii de conţinut” şi „aparatele educative”. Primele se remarcă printr-un dinamism deosebit ce contravine adesea tendinţei conservatoare fireşti, a instituţiilor de învăţămînt din fiecare stat. Situaţia creată este de înţeles şi numai dacă ne gândim că în cadrul tuturor şcolilor acţionează agenţi educaţionali cu o anumită pregătire psiho-pedagogică ce operează în virtutea unui sistem de finalităţi menite să le orienteze şi să le direcţioneze întregul demers.

Producerea de informaţii în societatea postindustrială se face din ce în ce mai mult în instituţii specializate, antrenând costuri în continuă creştere, precum şi un sistem de management al informaţiei. Aceasta are un ritm de uzură tot mai alert, ceea ce impune găsirea şi diversificare căilor ei de valorificare economică şi socială. Scurtarea traseului de la producător la consumator indiferent de calitatea sau vârsta acestuia stă în atenţia unei reţele de manageri special abilitaţi.
Plecând de la faptul că relaţia dintre educaţie şi stadiile dezvoltării mentale pusă în evidenţă începând cu J. Piajet, voi încerca să aduc argumente în favoarea ideii conform căreia tehnologia viitorului poate oferii şansa întocmirii unui „atlas cerebral” digital care să poată simula curba evoluţiei neurale încă înainte de naştere până la regresia senectuţii. În acest demers voi pleca de la faptul recunoscut de întreaga comunitate ştiinţifică, şi anume că perioada de creştere a creierului cea mai importantă coincide cu anii de şcoală, însă fundamentarea unei neuroeducaţii în acest sens necesită o hartă dinamică a proceselor cognitive aflate în evoluţie. Întocmirea ei nu ar fi fost posibilă cu mijloacele de comunicare ce se adresau unui singur simţ ci doar cu noile tehnologii electronice care permit „o extindere simultană” a întregului sistem nervos prin antrenarea concomitentă a mai multor simţuri.

Cred că provocarea cuprinsă în prezentarea pe care o voi susţine în cadrul Seminarului Naţional al Cercetării Sociale de Tineret poate să dea naştere, în egală măsură, atât speculaţiilor cât şi unor cercetări fertile, menite să impulsioneze căutările, să ofere noi direcţii de investigare în lupta continuă a individului cu propriile sale limite. Afirm aceste lucruri, convins fiind de faptul că adaptarea noilor tehnologii la dinamica specifică proceselor cunoaşterii ale fiecărui individ, deschide posibilităţi nebănuite acţiunii educaţionale.

10 mai - Atitudine eco in Timisoara

Oferta promotionala* - nu ratati!
http://ecotimisoara .ro

Lume, lume cititi cu bagare de seama! Zi de notat in calendar... in 10 mai la Timisoara se da ceva pe gratis! Ce anume? Apai... niste atitudine eco! Prin urmare, toti cei care vor sa-si faca proviziile sunt chemati cu mic, cu mare la cea mai mare zi de ecologizare din Timisoara. Nu se intampla ad-hoc, promotia a fost pusa la punct de niste oameni cu spirit civic (si eco), reuniti sub egida Eco Club Tm, care se "ascund" spatele acestei initiative. Ce se va intampla, deci, in 10 mai? Iesim in strada, luam o gura de aer, realizam cat este de poluat, de suparare ne dotam cu armament eco (manusi, saci, greble, maturi, sape si ce o mai fi necesar) si pornim la razboi impotriva gunoaielor.Razboiul se va duce concomitent in 9 zone ale orasului de pe Bega, incepand cu ora 11:00.

Fronturile si punctele de intalnire sunt:

Zona CETATII - PIATA UNIRII: Domul Catolic, unde se vor desfasura atat activitati de ecologizare, cat si de creatie pe tematica ecologica

Zona MAL BEGA 1 (pe uscat): Podul Mihai Viteazul (zona Printul Turcesc)

Zona MAL BEGA 2 (pe uscat): Autogara Iosefin

Luciul de apa al CANALULUI BEGA (pe apa cu barcile): Podul Mihai Viteazul (zona Printul Turcesc)

Zona COMPLEX: localul 3F

Zona SOARELUI & GIROC: AEM

Zona PADUREA VERDE : Muzeul Satului

Zona LIPOVEI : Parcul situat vis-a-vis de Piata de legume

Zona GHIRODA: Intrarea în Ghiroda

Chiar daca zona in care stam nu se regaseste pe lista nu trebuie sa uitam ca luptam impotriva unor dusmani comuni: gunoaiele si nepasarea celorlati.

Concomitent cu razboiul, cei ramasi la vatra – in Piata Unirii se vor indeletnici cu transformarea gunoaielor (prada de razboi) in obiecte de arta. Contemporana, desigur!Dupa ce vor fi duse bataliile, laurii vor fi impartiti in Piata Unirii. Cum? Cu mare fast!

Toti razboinicii eco vor fi invitati sa asiste la prezentarea rezultatelor batallilor impotriva gunoaielor, la premierea obiectelor artistice realizate din prazile de razboi precum si a celor mai aprigi luptatori. Ne vom intrece in mima, creatie literara si alte stiinte.

Timisoara, ia atitudine! Ia atitudine eco!

*Oferta este nelimitata.

StudentFest 2008 - OSUT Timisoara

12 -18 mai
cel mai mare festival studentesc de arta din Europa de Sud-Est

pentru vizualizare dati dublu clik pe imagine

sau accesati www.studentfest.ro

autoevaluare

Introspectia si evaluarea periodica a propriilor activitati profesionale contribuie in mod semnificativ la cresterea calitatii serviciilor oferite de dumneavoastra, in calitate de voluntar, liber profesionist sau lider in cadrul unui ong. In acest sens va propunem cateva directii orientative si cuvinte cheie care va pot fi de folos in structurarea autoevaluarii profesionale.

Notati in dreptul fiecarui punct (1, 2, 3 etc), litera corespunzatoare din grila de mai jos. De exemplu:

1. colectarea si analiza nevoilor participantilor - notez "b" (adica acest aspect constituie un punct slab al meu)

a = nu am experienta deloc

b = constituie un punct slab al meu

c = ma simt destul de stapan pe acest aspect

d = ma descurc foarte bine

Designul sesiunii de lucru

1. colectarea si analiza nevoilor participantilor

2. stabilirea scopului si obiectivelor sesiunii (de training sau facilitare)

3. definirea diferitelor elemente de interes pentru tema aflata in discutie

4. alegerea metodologiei compatibile cu obiectivele stabilite si cu profilul participantilor

5. alegerea metodelor potrivite pentru activitatile corespunzatoare sesiunii

6. cunoasterea unei palete largi de potentiale metode

Munca in echipa

1. asumarea unui rol activ si responsabil

2. acceptarea si respectarea unor perceptii diferite

3. acceptarea unei persoane care nu este de acord cu viziunea dumneavoastra

4. crearea unui climat potrivit pentru activitatile de lucru

Sprijinul acordat grupului si participantilor individual

1. intelegerea dinamicii de grup

2.prezentarea cu succes si conducerea activitatilor incluse in sesiune

3. facilitarea discutiilor de grup

4. stimularea participarii in cadrul grupului

5. abilitatea de a asculta

6. capacitatea de a identifica nevoi individuale in cadrul grupului

7. motivarea grupului in ansamblu, dar si a participantilor individual

8. punerea la dispozitia participantilor a diferite metode si instruente pentru invatarea individuala

Evaluarea sesiunii

1. decizia cu privire la ce trebuie evaluat

2. planificarea etapelor de evaluare

3. folosirea metodelor adecvate de evaluare

4. capacitatea de a interpreta rezultatele evaluarii

5. preluarea feedbackului aferent evaluarii

Aceasta grila este preluata si adaptata din cadrul trainingului de facilitatori "Face it!", organizatia B*come, Belgia.